Sindromul de impingement
Introducere
Sindromul de impingement este una dintre cauzele principale ale durerilor de umăr, reprezentând un procent de 44-65% dintre cazuri.
Această afecțiune este rezultatul unui cerc vicios determinat de frecarea repetată a tendoanelor mușchilor coafei rotatorii de capul humeral și acromion. În acest spațiu intraarticular se află tendoanele coafei rotatorii, tendonul bicepsului, tendonul mușchiului supraspinos și bursa subacromiala.
Astfel, fricțiunea crește inflamația tendoanelor și a bursei (sacul de lichid cu rol în lubrifierea tendoanelor), determinând astfel o îngustare a spațiului subacromial, implicit durere și reducerea amplitudinii de mișcare.
Conform lui Charles S. Neer, sindromul de impingement se dezvoltă în trei stadii.
Stadiul 1
Este specific persoanelor cu vârsta până în 25 de ani și este cauzat de suprasolicitarea coafei rotatorii, rezultatul fiind producerea de edem și hemoragie la nivel articular.
În acest caz , problema se poate ameliora prin urmarea unui program de recuperare medicală , fără a fi necesară intervenția chirurgicală.
Stadiul 2
Reprezintă o agravare a situației din prima etapă, simptomele fiind practic o amplificate. Acest stadiu se caracterizează prin tendinită, fibroză și modificări ireversibile la nivelul tendoanelor. Cel mai frecvent, stadiul 2 afectează persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani.
Este necesară intervenția chirurgicală dacă tratamentele nechirurgicale nu se dovedesc eficiente.
Stadiul 3
Este întâlnit la persoanele trecute de 40 de ani și presupune o ruptură a tendonului, cauzată de fibroza cronică. În această situație este necesară intervenția chirurgicală.
Cauzele impingementului
După cum am menționat anterior, sindromul de impingement presupune îngustarea spațiului subacromial cauzată de inflamarea tendonului supraspinosului sau a coafei rotatorii, asociată cu inflamarea bursei.
Principalele cauze sunt:
- Suprasolicitarea umărului, ca urmare a practicării unor activități sportive (înot, tenis, handbal, volei) sau efectuării unor acțiuni repetitive care presupun ridicarea brațului peste 90 grade, precum spălarea ferestrelor sau pictura. În urma suprasolicitării, se produc umflarea, îngroșarea sau ruperea tendonului.
- Degenerescența țesuturilor și excrescențele osoase de pe acromion asociate vârstei înaintate.
- Traumatismele directe precum căderea pe un braț întins sau o lovitură primită în umăr, pot genera o inflamare a articulației.
- Un acromion ce are, din naștere, o formă atipică, fiind curbat sau în formă de cârlig, mai degrabă decât plat.
- Trebuie menționat faptul că, ridicarea greutăților și efectuarea mișcărilor repetitive, reprezintă factori de risc deoarece pot determina modificări importante la nivelul articulației umărului.
Simptomele impingementului
Simptomele se dezvoltă, de obicei, treptat pe parcursul a câteva săptămâni sau chiar luni.
Principalele simptome sunt
- Durerea acută prezentă la atingere sau în momentul în care se efectuează ridicarea brațului deasupra capului
- Durerea difuză care persistă atât în repaus cât și în timpul activității. Mai mult, durerea este resimțită și noaptea atunci când pacientul doarme pe umărul afectat
- Toate acestea sunt însoțite, bineînțeles, de ,Slăbiciune și rigitate la nivelul articulației umărului.
Tratamentul Impingementului
Tratamentul sindromului de impingement urmărește restabilirea echilibrului biomecanic al articulației umărului prin mărirea spațiului subacromial și dobândirea stabilității coafei rotatorii.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, terapeutul va stabili un program de recuperare adaptat la gravitatea problemei și condiția fizică, respectiv stilul de viață al pacientului.
