Respirația este unul dintre procesele fiziologice care ne mențin în viață. Dacă fără hrană, putem supraviețui câteva săptămâni, fără apă, câteva zile, lipsa oxigenului va pune capăt vieții în doar câteva minute.
Cum funcțiile tuturor organelor sunt controlate de sistemul nervos vegetativ, respirația nu poate face excepție. Cele două moduri în care sistemul nervos vegetativ funcționează sunt : simpatic și parasimpatic.
Când sistemul nervos simpatic se activează, organismul intră în stare de alertă, pentru a face față unui anumit pericol (real sau imaginar), prin luptă sau fugă. Astfel, pentru a depăși o situație stresantă/riscantă, glandele suprarenale încep să producă hormoni de stres, adrenalină și cortisol, pupilele se dilată pentru a capta mai multă lumină, se produce vasoconstricție la nivelul întregului corp, sângele fiind împins dinspre organe spre extremități (membre și creier) pentru a favoriza lupta sau fuga, respirația devine superficială și accelerată iar ritmul cardiac crește. Pe toată durata amenințării se suprimă digestia, funcția imunitară și cea reproducătoare. Practic, refacerea și dezvoltarea organismului nu se realizează când suntem stresați sau amenințați.
Totuși, nici o ființă vie nu este capabilă să mențină starea de alertă în organism pentru o perioadă îndelungată de timp fără a evita degradarea stării de sănătate. Omul , datorită imaginației și a memoriei, poate crea sau poate retrăi mental diferite scenarii, menținând starea de stres. Acest lucru este posibil deoarece creierul nu face diferența între o imagine reală și una imaginară.
Respirația specifică situațiilor stresante poate fi determinată ,în mod revers și de scurtarea musculaturii anteriore a gâtului produse în urma adoptării unei posturi incorecte pe termen lung. În urma contracturilor produse , capul devine anteriorizat, curbura cervicală se reduce, iar cutia toracică este ridicată, iar amplitudinea respiratorie este redusă. Cei mai predispuși la astfel de probleme sunt cei care utilizează smartphone-urile timp de multe ore pe zi sau cei care lucrează la birou.
Deși cauzele pot fi biomecanice, stresul este indus astfel în organism, în urma hiperventilației menținute, iar ca urmare , consumul de glucoză crește inclusiv în repaus, se instalează oboseala, care devine, în cele mai multe cazuri, cronică, iar organismul nu se mai reface în mod eficient. Pe termen lung , datorită stresului cronic, se pot declanșa chiar boli autoimune.
Celălalt mod de funcționare al sistemului nervos vegetative, este cel parasimpatic. În acest caz, organismul este relaxat, respirația devine amplă (de tip abdominal), sistemul imunitar funcționează optim , tensiunea cardiovasculară scade iar absorția nutrienților din alimente este favorizată. Când sistemul nervos parasimpatic este activat, inflamația scade iar organismul se poate reface.
Cunoscând aceste aspecte, starea de bine poate fi redată prin reechilibrarea tonicității mușchilor care participă în respirație. Câteva metode utile care pot fi utilizate sunt : exercițiile kinetice, exercițiile de control a respirație , stretchingul, reeducarea posturală globală, kinesiotapingul sau terapia trigger points.
Fiecare profesie presupune un anumit tip de efort și anumite poziții de lucru ce trebuie adoptate pentru a efectua anumite sarcini. Pe termen lung, însă, coloana vertebrală are de suferit dacă nu prevenim efectele compensărilor musculare care se produc în mod inevitabil.
Manipulatori de marfă
Această profesie presupune un efort fizic susținut pentru a împinge sau a ridica greutăți mari. De cele mai multe ori, durerile apar în momentul în care se utilizează în mod aproape exclusiv forța musculaturii spatelui, iar în cazuri grave se produc hernii de disc . Un alt factor favorizant, îl reprezintă ridicările în torsiune. Pentru a evita astfel de probleme, se recomandă ridicarea greutăților prin utilizarea predominantă a musculaturii picioarelor.
Mecanic auto
Munca de mecanic presupune miscari de torsiune, lucrat în poziție aplecată sau arcuirea coloanei pentru o perioadă îndelungată de timp. Toate aceste tipuri de mișcări produc o solicitare suplimentară a coloanei vertebrale.
Dentist
În această profesie, predomină durerile lombare și cervicale produse în urma menținerii îndelungate a posturilor incorecte și anteriorizării gâtului. Pe termen lung, aceste posturi de lucru, pot produce parestezii la nivel brahial, inflamarea nervului sciatic sau chiar hernii de disc.
Muncitor pe șantier
Manipularea greutăților, stresul repetitiv la nivelul spatelui și pozițiile incomode de lucru, contribuie la inflamarea musculaturii spatelui , reducerea mobilității coloanei vertebrale și la dureri cronice.
Munca de birou
În acest caz, sedentarismul, menținerea îndelungată a posturiilor incorecte, lucratul la PC își pun amprenta asupra sănătății coloanei vertebrale. Adesea, persoanele care petrec mult timp la birou, remarcă anteriorizarea capului, ducerea umerilor spre înainte și dureri în zona lombară, care de multe ori se resimte și de-a lungul coapsei.
Șofer profesionist
La nivel global, este considerată una dintre cele mai periculoase profesii pentru spate și gât. Pe lângă menținerea unei poziții relativ inerte a spatelui pe durata statului la volan, șoferii se confruntă și cu șocurile transmise indirect în coloana vertebrală din cauza suspensiilor rigide de la unele automobile sau a denivelărilor întâlnite pe traseu.